MTHE&MDT no Washington Heights & Ta'ita'i

Te aamu o Ruta

Ei apitiraa i to tatou “Te mau hoa e haapao ra ia ratou” faanahoraa tei horo'ahia e te UJA-Federation of New York, e faaite mai te Y i te mau uiuiraa mana'o a na taata e ono o te fenua iho no te taa maitai a'e i te aamu o te taata tata'itahi. E faaitehia teie mau uiuiraa mana'o i roto i te piha o te Fare Menemene i Hebera “Te faarururaa i te hoê tau tama'i e te tahi atu â: Te mau hoho'a o te feia i ora mai i te Taparahiraa a te mau Nazis”. E matara te piha i te mahana pae 8 no Novema.

Ua riro na o Ruth Wertheimer ei melo i roto i te Y hau atu i te hoê ahuru matahiti te maoro. E nehenehe ta outou e ite ia Ruth i te Y no te tahi mau ohipa taa ê e te tahi mau faanahoraa taa ê, I roto ihoa râ i te mau aru'i himeneraa i te Sabati i te Pû no te feia paari e ora ra i te hoê vahi maitai a'e.

Ruth Wertheimer(Faahoho'araa na Roj Rodriguez: www.rojrodriguez.com)

Ua fanauhia o Ruth Wertheimer i Mannheim, Helemani i te ava'e tiunu 6, 1931.  I te 17raa o to'na matahiti, ua pohe to'na metua tane. Ua aupuru to'na metua vahine ia'na e to'na taea'e paari i Mannheim, Helemani. E fare toa ta te metua vahine o Ruth i roto i te oire. E mea fifi roa ia paari i Mannheim. Te haamana'o ra oia e mea iti roa ta ' na tau haapiiraa i to ' na nainairaa. Te haamana'o nei o Ruth i to'na iteraa i te au ore i te vahine rau mai to'na apî-roa-raa. Te faatia ra oia e ua piihia oia e ati Iuda reporepo e ua taparahihia oia i roto i te mau aroâ. No te u'ana o te pato'iraa i te vahine rau, ua matau te taea'e o Ruta i te afa'i ia'na i te fare o to ratou mama ruau. E ape ratou i te mau purumu rarahi ia ore ratou ia taparahihia. Aita i nehenehe i to raua metua vahine ia amui atu ia raua no te mea te rave ra oia i te ohipa i te fare toa a te utuafare.

I roto Mannheim, Heremani, Ua haamata o Kristallnacht i te ava'e Novema 10, 1938.  Te haamana'o ra o Ruth i te mau ohipa i tupu i Kristallnacht, " Ua ora matou i roto i teie vahi i piha'i iho i te hoê sunago Orthodoxe e rabi e e rabi ta'na. Te vai ra te hoê piha ohipa i reira no te mau rave ohipa turuutaa e te hoê fare haapiiraa ati Iuda. Ua haaati teie mau fare i te hoê aua fare haapiiraa... Ua haamata te reira i te 6 i te po'ipo'i, ua faaroo outou i te maniania o te mau fare ama ra... e mea ri'ari'a mau. Ua rahi roa te maniania e ua ri'ari'a roa vau ". Te sunago o Ruta, Te sunago Haupt, ua haamouhia i taua mahana ra.

I te otiraa te haamouraa, Te haamana'o ra o Ruth i te ino - roa - raa te fare toa a to ' na utuafare. « Te vai ra ta maua hoê hoho'a nehenehe roa no to'u taea'e, e ua rave raua i te reira e ua tuu i roto i te aroa... e ua papa'i i raro a'e i te parau ra 'dirty Jewish'. Te mau ati Iuda reporepo!  E hoho'a nehenehe mau ". I muri a'e i to ' na iteraa i te haamouraa, Ua faaoti te utuafare o Ruth e faaru'e i te fare ta ratou e faaea ra. E ma'i omaha tihota to to ' na mama ruau e ua matau oia i te patia i te mau paretenia ia faaoti te utuafare e mea maitai a'e ia imi i te haapuraa e te mau paretenia. Te taatoaraa o te e'a i reira, ua apeehia mai ratou e te mau taure'are'a tei pii ia ratou e 'Momoni'. Ua nehenehe o Ruth e paruru ia ' na e te mau paretenia no te hoê taime. Mai reira mai, ua reva'tu oia e to'na utuafare no te faaea i piha'i iho i to'na mau fetii.

I roto i te 1940, Ua faatupu te taeae o Ruth i ta ' na fare inuraa mitzvah i roto i te hoê sunago Orthodoxe i Mannheim. E toru hebedoma i muri a'e i teie taime oaoa, ua haaputuputuhia oia e to'na utuafare e ua afa'ihia ratou i te hoê puhaparaa tei piihia te Puhapa Gurs i Farani. Te haamana'o ra o Ruth e "hoê hora ta matou no te puohu e aita matou i ite e te haere ra matou ihea. Ua tuuhia matou i roto i te tahi piha faaanaanataeraa i te po, Aita vau i papû faahou, e i te mahana i muri iho ua tuuhia matou i ni'a i te hoê pereoo auahi e aita matou i ite e te haere ra matou i hea. E metua vahine fetii to'u tei reira atoa, e tei piha'i iho oia ia matou e ua afa'i mai oia i te tihota e te taporo no te amu. Aita ta matou e maa. I te pae hopea, ua tae atura matou i roto i te aua. E mea ri'ari'a mau:  ua tape'a noa oe i to oe na turi, tei roto oe i te hoê fare iri e 20 Peneia'e paha. Rat, Te mau mana'o tauturu no te, Te mau mana'o tauturu no te, te feia e farii nei, a faaite mai. Ua taoto oe i ni'a i te tahua e te aihere ". I muri a'e i to ' na faaearaa i roto i te aua puhaparaa hoê matahiti te maoro, te hoê taata no roto mai i te faanahonahoraa OSE (Kose de Secours aux Enfants) ua haere mai i te puhaparaa. E reo farani o OSE- Te faanahonahoraa ati Iuda o tei faaora i te mau hanere tamarii i horo ê i roto i te Taparahiraa ati Iuda. Ua ani te mau tia no OSE i te mau metua i roto i te aua e e hinaaro anei ratou e faarue i ta ratou mau tamarii. Te haamana'o ra o Ruta e aita roa ' tu to ' na metua vahine i hinaaro e faarue i te hoê noa ' ' e o ta ' na mau tamarii, ma te fifi rahi râ, o ta ' na ïa i rave. Ua faaruehia o Ruta na mua. No roto mai i te mau vahi puhaparaa, Ua afaihia o Ruta i Chabannes. I muri a'e i to ' na faaearaa i Chabannes maa taime iti, Te haamana'o ra o Ruth e aita i paruru - faahou - hia i reira e ua afaihia vetahi o te mau tamarii paari a'e i Auschwitz. I muri a'e i te reira, Ua mana'o o OSe e mea maitai a'e ia faanuu i te mau tamarii.

Ua tuuhia o Ruta i roto i te hoê utuafare ati Iuda e maha ava'e te maoro. Ua afaihia ' tura oia i roto i te hoê utuafare etene. Te haamana'o nei o Ruta, "... e ere faahou to'u i'oa o Ruta. O Renee to ' u i'oa... E ere au i te Ati Iuda i taua taime ra ". I Farani, e haere te mau tamarii i te haapiiraa i te mahana maa eiaha râ i te mahana maha. Ua haere Ruth i te haapiiraa i te mahana maa. I te hoê mahana i te fare haapiiraa, ua haere mai te mau muto'i e ua haamata i te uiui ia Ruta, " Ua parau-noa-hia mai ia'u ia parau i te parau mau. No reira ua parau vau i te muto'i i te mau mea atoa ". Ua faaite oia i te utuafare e te faaea ra oia i reira e i taua pô ra, Ua haere mai te mau rave ohipa turuutaa no OSE e ua rave ia Ruth e ua tuu ia ' na i roto i te hoê fare paretenia i te matahiti 1943. Ua taui faahou oia i to'na i'oa ei Renee Latty.

A tapuni ai oia i roto i te fare paretenia, Te haamana'o nei o Ruta, " Ua rave au i te tapa'o o te satauro i te rima aui, e ti'a ia outou ia rave i te reira ma te rima atau!  I muri iho ua afa'i mai ratou ia'u i te pureraa e aita vau i ite i te hoê noa'e mea. Te haere ra te mau taata atoa i roto i te hoê fare ie no reira ua haere atoa vau. Ua riro te reira ei vahi fa'iraa hara. Aita vau i ite e, eaha te reira... Aita vau i ite eaha te rave... Ua riro mai au ei Katolika rahi, aita oe i ite e, e ere au i te Katorika ". Ua faaea o Ruta i te fare paretenia fatata hoê matahiti i te maoro e tae roa ' tu i te taime a faatiamâhia ' i te tama'i.

I muri a'e i te faatiamâraahia te tama'i, Ua faaea o Ruta i roto i te mau fare taa ê. No te roaraa e piti matahiti, Aita o Ruta i ite teihea roa to ' na taeae. Ua tahoê faahou oia e to ' na taeae i te pae hopea i te hoê o te mau fare o te OSE. Ua ora ratou i Limoges, Farani e i muri iho i Paris hou a tere amui ai i Marite.

I te 16raa o to'na matahiti. 15, Ruta, to'na taea'e, e 72 ua ratere amui te tahi atu mau tamarii i Amerika na ni'a i te pereoo uta tamarii. Ua tapae ratou i Marite i te ava'e setepa 7, 1946.  Ua î roa te poti i te taata e e rave rahi mau tamarii tei ma'ihia. I to ratou taeraa i New York, te vai ra te hoê tupita i ni'a i te uahu e aita e nehenehe ia ratou ia tape'a. Ua nehenehe te OSE e faanaho i te hoê poti iti no te haere mai e tii i te mau tamarii i te pae tahatai.

I to Ruta tae - matamua - raa ' tu i Marite, ua ora oia i piha'i iho i te hoê metua vahine fetii e to'na metua tane fetii e ua parau e, e mea fifi roa no'na. I muri noa mai, ua haere atu oia i Queens e te tahi atu fetii. Hoê â matahiti to teie fetii e to Ruta. Te haamana'o ra oia i to ' na haamataraa i te haapiiraa e ua haere te tamahine a to ' na fetii i te hoê fare haapiiraa maitai a'e ia ' na. Mea fifi no Ruth ia faatere i te fare haapiiraa e ua parau to ' na mau fetii ia ' na e ia ore oia e faaoti i ta ' na haapiiraa, e tiahi ratou ia'na i rapae. No te mea te fifi ra oia i te fare haapiiraa, Ua tuehia o Ruth i te matahiti 1948.

Mai te ava'e tiunu mai â 1948, Ua ora o Ruth i Washington Heights. Ua taa ' tura ia ' na e e tia ia ' na ia haapii i te hoê toroa no te ora mai ia nehenehe oia e haere i te fare haapiiraa tuarua. Ua haere oia i te fare haapiiraa tuarua e ua here roa oia i ta ' na mau haapiiraa. Ua noaa ' tura ia ' na ta ' na parau faatia no te hamani i te monamona. Ua riro te Fare Menemene ei sunago matamua ta'na i amui atu mai te taime a haere mai ai oia i Amerika e ua riro oia ei melo mai taua taime mai â. Hoê ta ' na tamaiti e e piti mootua e ora ra i Wisconsin.


Ua faaterehia teie uiuiraa e te taata ra o Goldberg no te Y's Partners i roto i te faanahoraa Caring e tei roto oia i te YM&YWHA no Washington Heights e Inwood. Ua opani - etaeta - hia te faaohiparaa i teie tumu parau ma te ore e papaihia e te Y e te taata uiui. A imi i te tahi atu â haamaramaramaraa no nia i te mau hoa i roto i te porotarama aupururaa i ǒ nei: http://ywashhts.org/partners-caring-0 

Te Sekene Hebera Armin e o Estelle Gold Wing Galleryi roto i te auhoaraa te'ote'o e tete MTHE&YWHA no Washington Heights e Inwoodte ani manihini nei ia oe ia haere mai i to matou neiNovema/December, 2013 Te mau mana'o tauturu no te“Te faarururaa i te hoê tau tama'i e te tahi atu â: Te mau hoho'a o te feia i ora mai i te Taparahiraa a te mau Nazis” e te mau hoho'a e te mau hoho'a tarai na: YAEL BEN-ZION,  PETER BULOW e ROJ RODRIGUEZAmuihia'tu i te hoê ohipa taa ê tei ravehia i roto i te feruriraao te75Te oroa matahiti o Kristallnacht -te po o te parariraa o GlassTe mau ohipa e te mau ohipa rima î, Mahana pae, Novema, 2013 7:30 api.m.

 Te hoê faahitiraa parau no roto mai i te Y :  ” E rave rahi matahiti te maoro, ua riro te Washington Heights/Inwood Y, e te tamau noa nei â i te riro, e haapuraa no te feia e imi ra i te haapuraa, faatura e haro'aro'a. E rave rahi o te tomo mai i roto i to tatou mau uputa e o te amui mai i roto i ta tatou mau faanahoraa, tei faaruru i te mau tamataraa e te mau ati o te ore roa e ti'a ia tatou ia feruri.  No te tahi pae, o vai te riro ei tuhaa no teie faaiteiteraa, ua itehia te hoê o taua mau ohipa ri'ari'a ra i roto i te ao nei mai " Te Taparahiraa i te mau ati Iuda " – te haapoheraa tamau e ono mirioni ati Iuda no Europa.

Te haamana'o nei matou i te mau mea i tupu i mutaa ihora, faatura i te feia tei ora e tei pohe i roto i taua area taime ra, e a paruru i te parau mau no te mau u'i a muri a'e. No tatou iho e no ta tatou mau tamarii, e ti'a ia tatou ia faati'a i te mau aamu no te feia tei faaruru i te mau ino o te tama'i. Te vai ra te mau haapiiraa e huti mai no a muri a'e.  Na Halley Goldberg i papa'i i te mau uiuiraa, te hoê taata haapa'o i te faanahoraa " Te mau hoa i roto i te aupururaa ".  Ua ravehia teie faanahoraa faufaa rahi na roto i te horo'araa i te parau faati'a a te UJA-Federation no New York, hamanihia no te haamaitai i te mau auraa e te mau sunago i Washington Heights e Inwood. “

Te faaite ra ta tatou faaiteiteraa amui i te mau hoho'a e te mau uiuiraa mana'o o te feia i ora mai i te Taparahiraa ati Iuda, Hannah Eisner, Charlie e Te Mau Hau Amui no Marite, Pearl Rosenzveig, Fredy Seidel e Ruth Wertheimer, e melo ana'e ratou paatoa no Te Sekene Hebera, te hoê amuiraa ati Iuda ta te mau ati Iuda Helemani e rave rahi i faarue i te mau Nazi e o tei manuïa i te haere mai i Marite, amuihia'tu i te hopea o te mau matahiti 1930.  Taa ê noa'tu i te reira, e faahanahana atoa tatou i te taata tei ora mai i te Taparahiraa a te mau Nazis Gizelle Schwartz Bulow- metua vahine o to matou taata peni hoho'a o Peter Bulow e o WWII tei ora mai o Yan Neznanskiy – metua tane o te raatira o te porotarama rahi a te Y, Victoria Neznas.

Te hoê taviniraa taa ê no te Sabati, e te mau taata a'o, ei haamana'oraa i te 75raa o te matahiti o Kristallnacht (te pô no te parariraa te ofa'i) na mua a'e i te iritiraa o te gold Gallery/Y exhibit:E haamata oioi te mau pureraa i te 7:30 pm. Ua titau-manihini-hia te taatoaraa ia tae mai.

No te mau hora matara noa aore ra no te tahi atu mau haamaramaramaraa, a niuniu atu i te sunago i te212-568-8304 e aore râ, a hi'ohttp://www.hebrewtabernacle.orgParau a te taata peni hoho'a: Yael Ben-Zionwww.yaelbenzion.comUa fanauhia o Yael Ben-Zion i Minneapolis, MN e ua paari i Iseraela. Ua roaa ta'na parau tu'ite i roto i te International Center of Photography's General Studies Program. Ua farii o Ben-Zion i te mau feti'a e te mau feti'a huru rau, No roto mai i te Puffin Foundation e no NoMAA, e ua itehia ta'na ohipa i te Mau Hau Amui no Marite e i Europa. Ua nene'i oia e piti hoho'a no ta'na ohipa.  Te ora nei oia i Washington Heights e ta'na tane faaipoipo, e ta raua na maehaa tamaroa.

Parau a te taata peni hoho'a:  Ua faaora faahou o Petero ia Petero: www.peterbulow.com

To'u metua vahine i to'u tamariiriiraa, ua tapuni oia i te tau o te Taparahiraa i te mau ati Iuda. I te roaraa o te mau matahiti, to'na iteraa, e aore râ, te mea ta'u i mana'o e, ua tupu te reira i ni'a ia'na, ua faatupu te reira i te hoê faaûruraa rahi i ni'a ia'u. E itehia teie mana i roto i to'u iho oraraa e i roto i to'u oraraa. Ua fanauhia vau i Inidia, ua ora i to'u tamariiriiraa i Berlin e ua reva i te fenua Marite e to'u na metua i te 16raa o to'na matahiti. 8.  Te vai nei to'u ite i te mau ohipa rima î i roto i te mau hoho'a peni. Te fana'o atoa nei au i te hoê parau faatia o te faatia ia ' u ia hamani i te tahi mau pereoo uta taata iti o te feia i ora mai i te Taparahiraa a te mau Nazis.  A faaite mai na ia'u e, te hinaaro ra anei oe ia riro ei tuhaa no teie opuaraa.

Parau a te taata peni hoho'a :Roj Rodriguez: www.rojrodriguez.com

Te faaite ra to ' u tino ohipa i to ' u tere mai Houston mai, TX – i reira to ' u fanauraahia e to ' u paariraa – i New York – i reira, i mua i to'na nunaa, te huru rau i te pae no te ihotumu e i te pae faanavairaa faufaa e to ' na mana'o otahi no nia i te feia ěê– Ua itea mai ia ' u te hoê faatura apî no te ta'ere o te mau taata atoa. Ua haapii au i te mau taata pata hoho'a aravihi, ua ratere rahi na te ao nei e ua rave amui i te ohipa e te mau taata aravihi e rave rahi i roto i te ohipa. Mai te ava'e tenuare mai â, 2006, ua riro to'u toro'a ei taata pata hoho'a ti'amâ ei rave'a no te raveraa i ta'u iho mau opuaraa, o te matara mai na roto i to'u iho iteraa no ni'a i te huru o ta tatou opereraa i te ao nei e te faaohiparaa i to tatou aravihi i roto i te taatoaraa.

No ni'a i te TT
Haamauhia i roto i te 1917, te MTHE&MDT no Washington Heights & Ta'ita'i (te U) o te pû amuitahiraa Ati Iuda ïa no te Pae Apato'erau no Manhattan — te taviniraa i te hoê tuhaa fenua e i te pae moni— te haamaitairaa i te huru oraraa o te mau taata no te mau faito matahiti atoa na roto i te tahi mau ohipa sotiare faufaa e te mau faanahoraa apî i roto i te ea, te maitai, haapiiraa, e te parau-ti'a sotiare, a faaitoito ai i te rauraa e te faaôraa i te mau taa-ê-raa, e te atuaturaa i te feia nava'i ore.

Faaite i ni'a i te ohipa sotiare e aore râ te rata uira

Facebook
Twitter
TuatiI
Rata uira
Nene'i
MTHE&MDT no Washington Heights & Ta'ita'i

Te aamu o Ruta

Ei apitiraa i to tatou “Te mau hoa e haapao ra ia ratou” faanahoraa tei horo'ahia e te UJA-Federation of New York, e faatupu te Y i te mau uiuiraa mana'o mai e ono taata i ora mai e tae atu i te

Tai'o hau atu â «